Motorsportul este unul dintre cele mai spectaculoase sporturi din lume, iar pasiunea pentru mașini și viteză poate începe încă din copilărie. Bogdan Talașman, un cunoscut pilot român de raliuri, și-a descoperit această pasiune de la o vârstă fragedă. De-a lungul anilor, Talașman a parcurs un drum lung de la spectator la pilot profesionist, dar a făcut față cu multă pasiune și determinare.

Când discuţi cu piloţi de motorsport, simţi că ai de-a face cu alţi oameni. Calmi, veseli şi foarte atenţi la detalii, uneori ai impresia că e vorba de altă ţară, altă societate. Apoi realizezi că aceşti oameni au nervi de oţel, energia şi-o păstrează pentru cursa şi nu te poţi numi pilot de motorsport dacă nu ai o atenţie deosebită la detalii. O fracţiune de secundă poate face diferenţa între podium şi abandon.

Bogdan Talaşman este un pilot vesel, dezinvolt, care înţelege foarte bine ce înseamnă să concurezi. Fie că e vorba de traseu, maşină sau suportul necesar din timpul, cât şi în afară cursei, e stăpân pe el şi pe instinctele sale.

Ne-a împărtăşit în cadrul acestui interviu câteva detalii importante legate de motorsport, de bugetul necesar pentru a concura şi care sunt aspectele cele mai importante pe care trebuie să le ai în vedere ca şi pilot de curse.

1. Cum s-a născut aceasta pasiune?

“Prima amintire pe care o am cu motorsportul este de când plecam cu taică-meu la Buzău pentru o cursă, mai precis, de la tatăl meu am această pasiune. El era foarte pasionat de maşini şi am mers împreună la foarte multe curse. Apoi am început să merg singur, când am putut. După 7-10 ani în care am fost spectator profesionist, m-am apucat de curse. Din copilărie mă uitam la curse, la tot ce ţine de maşini, şi în cele din urmă am ajuns să şi practic ce îmi plăcea.”

2. Consideri că acest sport este pentru toată lumea?

“Pentru toţi sigur nu e, poţi spune că eşti foarte pasionat, ca o iei de la zero şi ajungi sus, dar nu e un sport ieftin, asta e sigur. Chiar dacă eşti talentat, tot e nevoie de finanţe. Ori munceşti mult, ori stai bine financiar şi drumul e un pic mai uşor, dar chiar şi aşa, fără pasiune nu ajungi foarte departe. Nu este pentru toată lumea.”

3. La ce costuri se ajunge în acest sport, având în vedere că ai nevoie de maşină şi echipament?

“Nu ştiu să îţi spun exact, aici depinde de materialul de concurs, de disciplină. Dacă eşti entry level, să zicem că te costă cam 5000 de euro pe etapă, plus maşina pe care deja o ai. Dacă vrei ceva mai evoluat, ar fi cam 10000-15000 euro pe etapă. Nu este un sport ieftin, ai nevoie de mult sprijin financiar. Un sezon cu Evo-ul nostru duce la aproximativ 80000-100000 de mii de euro pe sezon, fără maşină. Aici intră toate costurile, inclusiv marketingul, drumul, cazarea şi altele. Cine îţi spune că ieşi mai ieftin, fie te minte, fie nu ştie, costurile cam acestea sunt.”

4. O echipă nu este formată doar din pilot și copilot cum se vede. Cine mai stă în spatele reușitelor?

“În primul rând familia, care te susţine, căci e un sport mâncător de timp. Dacă nu ai familia în spate să te ajute moral, nu reuşeşti, fiindcă stai cam 8 săptămâni plecat de acasă, pentru că ai nevoie de timp de antrenamente, de relaxare. După care vorbim de echipa de mecanici, chit că nu se vede în timpul curselor, dar pregătirea maşinii e mai importantă din garaj. E important să vii cu o maşină pregătită, la care şansele să se strice ceva sunt minime. Bineînţeles că există aceste şanse, dar trebuie minimizate. Sponsorii sunt foarte importanţi, de asemenea, fără ei nu se poate. Şi echipa de marketing a devenit importantă în ziua de azi. Nu există o anume ordine, toţi sunt esenţiali, nu trebuie neglijat niciun aspect.”

5. Ai vreo superstiţie când ştii că urmează etapa sau preferi să rămâi cerebral?

“În general sunt cerebral, dar când am început cursele acum 13 ani, mergeam fără şosete. Le cumpăram de acolo. Sau trimiteam pe cineva, ca să nu le cumpăr eu singur. Fiecare cu nebunia lui. Bine, acum le iau de acasă, nu mai e problema.”

6. Care este traseul care ţi-a pus cele mai mari probleme până acum?

“Nu există unul neapărat. Adică fiecare traseu are particularităţile, frumuseţile şi greutăţile lui. Nu pot spune că unul anume e mai mult sau mai puţin interesant. Îmi plac toate, când concurezi contează mai degrabă alţi factori care în acel moment pot face traseul dificil.”

7. Cu ce maşina vei concura în 2023? Ce maşină conduci în afara traseului?

“Acum avem un Mitsubishi Evo 10, iar în afară activităţii sportive merg cu mai multe maşini. Maşina de familie e Mazda CX5 iar maşina de recunoaştere e un Logan simplu cu suspensie modificată şi scaune sport.”  

8. La finalul unui raliu, care este cea mai mare satisfacție?

“Evident să termini pe primul loc, dar înainte de câştigarea cursei e important să ştii că ai dat totul acolo, că ai mers tare. Uneori, chiar dacă pierzi, vii satisfăcut ştiind că ai mers cât de repede ai putut. Am dat şi bătălii pentrut locul 1. dar am venit şi satisfăcut, când nu am reuşit să fiu pe podium.”

9. Având în vedere că sezonul competiţional abia a început, cum arată anul 2023 pentru tine? Dar pe plan personal?

“Din punct de vedere profesional, avem bugetul aproape perfectat, suntem în grafic. Maşina e ok, avem o echipă sudată bine, şi cred că e momentul să dăm tot ce putem să câştigăm grupa noastră, clasa noastră. Eu sunt şi trainer la Academia Titi Aur, sunt trainer de pilotaj şi sper să dezvolt în continuare asta şi să devin mai bun pe partea aceasta, de training. Pe plan personal, ar fi multe de spus, dar sunt ok aici, profesional e mai complicat. Mai am şi alte proiecte, dar acelea sunt legate de business.”