Cine nu a apreciat un cadru frumos de la o etapă de motorsport? O poză face cât o mie de cuvinte și Flavius Croitoriu știe acest lucru, fiind unul dintre fotografii sportivi care încearcă să fie prezenți la fiecare etapă.
Oricine și-a dorit să fie acolo, în mijlocul acțiunii, să pozeze mașinile și piloții și să aibă parte de cadre superbe, dar puțini înțeleg pericolul la care se expune un fotograf sportiv de motorsport.
Flavius are experiență și pasiune și nu se rezumă doar la etapele din România, dar caută să își exerseze talentul și la campionate europene sau mondiale. În interviul de astăzi vom afla care sunt pericolele la care se expune un fotograf sportiv, de ce aparatură ai nevoie pentru a practica și care sunt aspectele pe care trebuie sa le știe cineva care ar vrea să devină fotograf sportiv.
1. De ce îți place motorsportul?
“Eu în familie nu am pe nimeni care să aibă treaba cu motorsportul și totul a pornit de la un clip cu Raliul Brașovului de pe Youtube, prin 2016. M-am uitat din pură curiozitate, mi-a plăcut de Vali Porcișteanu, mai era și pe zăpadă etapa respectivă și recunosc că am fost impresionat, am mai căutat și alte clipuri și abia În 2017 am fost la o etapă de viteză în coastă, la Brașov, și de acolo am continuat să merg și la alte etape din România și competiții din afară țării.”
2. Care sunt responsabilitățile unui fotograf sportiv?
“Sunt foarte multe, în primul rând să ai grijă de tine pentru că ești expus la pericole. La macadam ești foarte expus și poți fi rănit de pietre, chiar și la asfalt se pot întâmpla accidente. Pentru mine responsabilitatea principală este să ofer imagini cât mai bune, să ofer poze care să fie pe placul tuturor. În general, imaginile sunt diversificate pentru fiecare om în parte, asta dacă îmi permite și locul în care sunt, și trebuie să te adaptezi față de fiecare pilot în parte.”
3. Cum ai ajuns să faci fotografie sportivă?
“Când am descoperit sportul acesta, aveam un aparat foto și făceam portrete unor prieteni, dar nu erau cine știe ce poze, și când am început să merg la curse, am dorit să am amintiri și am luat și aparatul cu mine. Am tot exersat și mi-a plăcut faptul că eram determinat să îmi depășesc limitele, să fac pozele mai clare, să fac diverse încadrări sau portrete. Rolul meu este să surprind momente din timpul cursei. Nu am avut feeling-ul să particip la o competiție neapărat, îmi place să stau pe simulator, dar în viața reală am încercat doar un track day și atât.”
4. Chiar dacă nu concurezi, ai emoții?
“Da, asta chiar e ceva ce multă lume nu știe, când sunt la start-ul sau la finish-ul unui raliu am emoții pentru că începe, respectiv se termină un eveniment. Mai ales la evenimente europene sau mondiale, trăiesc împreună cu ceilalți emoțiile lor pentru că îmi place să fiu conectat cu acest sport și cu participanții.”
5. Care este minimul de aparatură cu care poți începe această meserie?
“Practic, poți începe cu orice aparat cu obiectiv, mai important este să îți dorești să faci cadre. Am început cu ceva entry level și obiectiv de potrete, ceva total nepotrivit, apoi am făcut upgrade, totul vine de la sine. Poți face și cu telefonul, să îți faci o idee, dar important e să exersezi. Când descoperi limita în fotografie simți nevoia de upgrade, nu prea poți să începi cu un aparat super bun pentru că nu știi să îl duci la capacitatea maximă, ca și în pilotaj, nu poți începe cu o mașină foarte performantă pentru că nu știi să o utilizezi cum trebuie. Așa și aici, descoperi limitele pe parcurs, ale tale și ale aparatelor, iar când simți nevoia, faci upgrade. ”
6. Sunt și alte sporturi la care ai vrea să participi din acest punct de vedere?
“Mi-ar place să pozez o etapă de Formula 1, acesta ar fi target-ul, dar nici o etapă de Dakar nu mi-ar displăcea.”
foto: Flavius Croitoriu alături de Vali Porcișteanu
7. Care a fost cel mai dificil moment de până acum din carieră ta?
“Recent am fost la campionatul GT World Challenge Asia și bagajul de cală nu a ajuns, am stat 3 zile fără bagaj, am avut mai multe peripeții prin Tokyo, nu puteam să îmi încarc laptop-ul, bine că bateriile de la aparat au rezistat, a ținut mai mult de gestiune, dar m-am descurcat cu mai nimic. Alt moment a fost când am făcut primele poze pentru un pilot pentru că nu știam exact ce trebuie să fac, nu știam cum să livrez sau ce pretenții avea, dar a fost interesant. La fel am simțit și la prima etapă la un campionat european, totul trebuia livrat repede și a fost unul din momentele grele pentru că nu mai făcusem așa ceva. A fost stresant, dar am gestionat situația bine.”
8. Ce ar trebui să știe cei care vor să se apuce de fotografie sportivă?
“Să cunoască sportul la care se duc, dacă merg la un raliu să știe cum decurge, ce se întâmplă exact, nu ai cum să înveți piloții, dar dinamica traseului și a mașinii e un “must know”. Trebuie să știi la ce te expui, este foarte solicitant pentru corp și psihic să faci poze la orice competiție auto pentru că te trezești dimineață, nu ai un program bine stabilit, ești mereu plecat la probe, nu știi dacă ai semnal sau nu, depinzi și de condițiile meteo, nu e ușor, e o proba de anduranță pentru fotograf și trebuie să fii pregătit pentru tot ce se poate întâmpla. Nu e chiar pentru oricine.”
9. În timpul liber cu ce te mai ocupi?
“În general, sunt la facultate, e ocupația principală în afară de fotografie, în rest, vara ies cu bicicletă și practic diverse sporturi.”