Pentru unii, a fi pilot reprezintă primul și ultimul pas. Unii își încheie cariera și se implică pe partea de organizare, fie conduc o echipă sau țîn cursuri de condus defensiv. Însă, există și excepții, care aleg să se ocupe de partea mecanică, esențială oricărui pilot.

Adrian Alexandru s-a apucat de karting încă de când era copil, fiind încurajat de fratele lui mai mare, și mai apoi de regretatul realizator de emisiuni sportive de la TVR, Radu Grozea, cel care l-a și inițiat în mecanică.

Adrian face parte din staff-ul tehnic al celebrei echipe Kart Republic, din Italia, unde își continuă cariera de succes. Autodriven vă aduce în interviul de astăzi povestea unui om care reușește facă performanță acolo unde puțini pot.

1. De ce îți place motorsportul?

Am început aventura în acest sport la 4 ani, neștiind prea multe. Fratele meu cel mare, Niculescu Mihai, a fost inspirația mea și m-a îndrumat în această direcție deoarece el era deja pilot de karting, așa am dorit și eu să încerc. În primele două ședințe de karting, am învățat cum funcționează și comenzile. În scurt timp, în aproximtiv un an, am luat licența și am câștigat și un premiu.

2. Cum a fost tranziția de la pilot la mecanic?

A fost făcută mai mult de nevoie, eu provin dintr-o familie medie și am ajuns în punctul în care după ce câștigasem 3 titluri de campion național, urma să particip la campionatele din afară țării, dar neavând sponsori și buget, m-am oprit din pilotaj. Nu am reușit să găsesc o modalitate să mă despart complet de motorsport, așa că am avut șansă și norocul să îl cunosc pe Radu Grozea, jurnalist sportiv la TVR1, dar și cel care a pus bazele kartingului românesc. A fost mentorul meu și am avut onoarea să mă preia în echipa sa. Deși aveam 13 ani, m-a luat sub aripa dumnealui și m-a învățat bazele mecanicii. Am început să învăț multe lucruri în timp scurt, pentru că era o plăcere să lucrez cu domnul Grozea. Apoi, am preluat pe băiatul lui, care era pilot, care apoi a câștigat primul premiu la categoria la care concura. După vreo 12 ani, am început să ies în afara țării. Din păcate, azi nu prea concurez. Nu mai concurez deloc de la vârsta de 13 ani, jobul meu full time fiind de mecanic

Foto: Adrian alături de Gianmatteo Rousseau

3. Cu cine colaborezi în momentul actual?

Colaborez cu pilotul de karturi Gianmatteo Rousseau, iar ca echipă, lucrez cam de un an jumate, aproape doi ani, pentru Kart Republic, care este atât echipa, cât și uzină. Fiind la aceeași echipa, am colaborat în trecut cu alt pilot.

4. Care este diferența dintre un mecanic simplu și un mecanic care se ocupă de karturi?

E puțin diferit în karting. Aici, un kart are nevoie de un mecanic, dar la auto intervin 3-4 mecanici, în funcție de competiții, cam această e singura diferență majoră. În rest, nu prea este diferența. Ca și setări, sunt cam aceleași, iar muncă de întreținere la șasiu, motor și altele e cam aceeași.

5. Se găsesc ușor piesele pentru mășinile de raliu?

La nivelul la care suntem, pentru că facem parte dintr-o echipă de uzină, ai la îndemână orice piesă, oricând. Referitor la competițiile din țară, dacă nu ai un stoc bine completat, durează ceva timp până vine piesă necesară.

6. A fost vreodată nevoie să improvizezi sau să acționezi presat de timp?

Presat de timp ești mereu, o zi competițională are 4 ieșiri în pistă, apoi ai calificările și mereu ești pe fugă. Trebuie să adaptezi setările, să fii cu ele la zi, în funcție de condițiile meteo, de pistă, de aderența cauciucurilor și mereu trebuie să fii atent la aceste detalii în mod constant. Ai menționat improvizații, aici în Italia, nu ai de ce, în trecut însă, la nivel de România, da, desigur. Au fost cazuri când ne descurcam cu ce puteam.

7. După experiența ta, care brand de kart este cel mai fiabil și preferat de piloți?

Aici diferă în funcție de clasă și categorie. La clasele mini/junior/senior domină Kart Republic, în timp ce la KZ, clasa cu schimbător, domină Birel, ca și fabricant. Nu prea există ceva nefiabil. Dacă e ceva ce nu merge, nu se vinde materialul și nu poți supraviețui pe piață.

8. Ce îți place să faci în timpul liber?

Timp liber nu prea este, concurăm 10 luni pe an, weekend de weekend, participăm la 6 campionate, avem și titluri mondiale câștigate la Le Mans, apoi campionatul WSK, care e printre cele mai mari campionate private. Eu mă relaxez mergând ori la karting de agrement, ori câteva ture cu mașina pe circuit sau, dacă sunt prieteni care au etapă, mă duc la ei, deci cam tot legat de motorsport sunt într-un fel. Pe an, am liber 3 săptămâni de sărbători și 2 săptămâni în August.

9. Care crezi că este viitorul acestui sport în România?

Mi se pare că merge pe o linie ascendentă. În sensul că între anii 1995-2010 a fost într-o urcare și promovare continuă, apoi a urmat o perioada de stagnare, iar din 2015 până în prezent este iar în creștere. Piloții din trecut, care sunt de o vârstă cu mine, au preluat și ei echipe și au apărut și campionatele private, pe care nu le aveam până acum. Știu că sunt două campionate private în România. Cândva, acum vreo 10 ani, era greu să vezi un pilot român în afară țării, acum nu doar că Îi vedem, dar au și rezultate foarte bune.